Un ocean de liniste

Sa tot fie vantul salbatic ce bate dinspre rasarit, sa tot fie cerul de jaratic si visul ce cu atata zgomot a murit, dar nu stiu cum se face ca uneori imi pare ca un ocean de liniste e tot ce mi-am dorit.

Si atunci am sa prorocesc nihilismul cel mai viu dintre toate,  negarea tuturor acelor idei ce se vor fi dovedit in definitiv lanturi si peceti ale sclaviei. Si acestei negari salbatice si dure nu ii va urma insa anihilarea totala ci nasterea unor noi valori, caci atunci descoperiv-om ca omul insusi este un fauritor si un creator asemeni zeilor ce demult vor fi murit.

Cum numi-vom noi dragostea aproapelui nostru? Ura de sine o vom numi, caci prea adesea ne iubim propriile slabiciuni ce le identificam si in ceilalti. Dar dragostei de aproape eu nu ii voi opune iubirea unor notiuni abstracte si moarte inca dinainte de a se naste, ci eu proorociva-voi iubirea de cel de departe, de cel ce va fi cel dintai dintre oameni.

Iara iubirea dintre un barbat si o femeie fi-va atunci un drum sau chiar un asalt spre cele mai inalte creste ale splendorii, acolo unde gasi-vom intrupandu-se cele mai vechi vise si nobile ale omenirii.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: